Cand am nascut si am inceput sa alaptez habar nu aveam ca exist asa ceva am aflat insa la cele 10 zile ale Mariei cand, a avut un puseu de crestere.
Cum se manifesta?
Statea non-stop la san ca un copil care nu a mai mancat de 100 de ani, zi noapte, zi noapte, de nu mai stiam anotimpul si daca era zi sau noapte, noroc ca ma uitam pe fereastra si vedeam ca e zapada si ca inca e lumina.
Am scapat de acest puseu de crestere dar cand ne era lumea mai draga, la 6 saptamani, aproximativ, inca unul, acum sugea si mai mult, si mai vartos, protesta energic daca in timpul noptii ii luam sanul, ajunsese in 10 zile, ca la noi atat dureaza un puseu, ca la neoameni, sa arate ca un balon gata de explozie. Tatal ei ma intreba cat mai am de gand sa o tin la san ca o sa explodeze copilul.
Puseusile ei de crestere s-au suprapus peste refluxul gastro-esofagian, manca, vomita in jet si asta de multe ori in zilele de puseu.
Pe la 3 luni povestea s-a repetat insa acum eram pregatita psihic, stiam ca vine si ca, la un moment dat, nedefinit, o sa treaca, ca o sa fie cateva nopti, nu putine, in care o sa ma chilareasca dupa care totul o sa revina.
Au mai fost cateva :)) dar nu le-am mai tinut contul, asta pentru ca Maria suge mult cand ii ies dintii, maselele, cand are ea un of sau cand pur si simplu asa vrea cu sau fara puseu.
Ceea ce am observat insa dupa fiecare etapa de supt frenetic a fost faptul ca s-a dezvoltat intr-un anumit sens. De exemplu dupa puseul de la 3 luni a invatat sa se rostogoleasca, dupa cel de pe la 10 luni a inceput sa mearga de-a busilea si tot asa dezvoltari psiho-motorii.
Am avut langa mine in aceste perioade oameni valorosi carora le multumesc si acum pentru ajutor.